Majoritatea studiilor genetice asupra tulburărilor mentale au în vedere schizofrenia, depresia, autismul, ADHD-ul și tulburarea bipolară. Chiar dacă acestea nu sunt singurele tulburări influențate de predispoziții genetice, la acestea voi face referire cel mai adesea în articolul de față. 

Este important de menționat faptul că factorii genetici și cei de mediu nu sunt abordați separat de cele mai multe ori. Factorii de mediu pot influența modul în care genele prelucrează anumite proteine, lucru care poate schimba răspunsul unei persoane la diverse situații; ceea ce în final poate duce la dezvoltarea unor tulburări mentale. Cu toții avem anumite secvențe de gene în ADN-ul care se află în fiecare celulă din corp, iar aceste gene codează proteine diferite. Proteinele rezultate pot influența lucruri precum modul în care arătăm, personalitatea și chiar starea noastră mentală. Cu toate acestea, nu toate proteinele sunt folosite pentru codare, ele fiind numite ,,gene silențioase’’ (silent genes) și sunt definite ca ,,secvențe de ADN care nu se exprimă în mod normal sau sunt exprimate la un nivel foarte scăzut’’ (Stasiak, M., Maćkiw, E., Kowalska, J., Kucharek, K., & Postupolski, J. 2021). Lucrul interesant legat de aceste gene este că pot deveni sugestive, dacă suferă mutații prin influența factorilor de mediu. Astfel, putem observa că mediul în care o persoană trăiește îi poate schimba modul în care îi funcționează creierul și afecta ulterior comportamentul, ducând, în timp, la dezvoltarea unui tulburări mentale. Există multe studii care investighează modul în care mediul influențează genele, care exprimă și proteinele pe care le codează. De exemplu, atunci când cineva trece printr-un eveniment traumatic se poate întâmpla ca ,,moleculele satelit să se agațe de ADN-ul acelei persoane’’ (Higgins, E. S. 2008). Practic, ce se întâmplă este că numărul de proteine create se schimbă, lucru care poate afecta anumite procese care au loc în creierul persoanei și a căror schimbare poate determina tulburări mentale. ,, Atât singuri, cât și în combinație cu vulnerabilitățile genetice – stresorii psiho-sociali sau fiziologici pot altera chimia creierului, dar și sănătatea sa’’ (Schmidt C. W. 2007). De exemplu, ,,persoanele tinere care trec prin situații stresante, cum ar fi pierderea unui job sau a unui partener romantic, sunt mult mai predispuse să aibă tulburare depresivă majoră, dacă au o anumită variantă a genei care transportă serotonină, implicată în comunicarea dintre celulele cerebrale (Schmidt C. W., 2007)”. 

Cu toate acestea, este important să menționăm că, deși e mai probabil ca o persoană să dezvolte anumite tulburări mentale, acest lucru nu înseamnă că se va întâmpla cu siguranță, chiar și în cele mai extreme sau traumatice medii. Oamenii răspund în moduri diferite, atunci când se confruntă cu aceeași situație. ,,Ce poate fi o experiență semnificativă pentru o persoană ar putea să fie irelevantă pentru alta; lucru cauzat în mare parte de unicitatea factorilor genetici, psihologici și biologici care sunt implicați’’(Stoewen D. L. 2022). Totodată, dacă doi oameni ar avea aceleași gene, dar influențe de mediu diferite pe parcursul vieții, este puțin probabil ca ei să dezvolte aceeași tulburare mentală, în cazul în care ar putea să aibă una. 

Ana, Y12